Blogu' parcarii

Ora 9, ieri dimineata. Cainii cartierului cauta pisici, majoritatea vecinilor au plecat deja spre uzine, laptele pentru cafea se incalzeste usor si eu ma uit pe geam. Un muncitor vine agale si deseneaza o linie cu lopata in pamant, in fata unui copac. Asa a inceput totul. Dupa o luna de cand ne-au anuntat prin biletel in parbriz ca trebuie sa ne mutam masinile, niste oameni necunoscuti au venit sa ne construiasca o parcare in fata blocului. Dupa 10 minute, un excavator galben sonda in pamantul pe care pana nu demult, se odihneau niste Loganuri, un muncitor lungea linia-cu-care-a-inceput-totul, iar alti 5 sprijineau cu atentie niste lopeti. Am admirat sincer zelul excavatoristului, care a schimbat de unul singur peisajul din zona si care a facut si cel mai mult zgomot cu magaoaia lui. Piu, piu, piu, zduf niste pamant...piu, piu, poc ! o bordura...Colegii lui l-au admirat vreo cateva ore, au masurat incetisor latimea gropii si apoi au purces la odihna pe banca de vizavi. Pe la 4 strada era de nerecunoscut, dar increzatoare intr-o soarta mai buna.
Azi au revenit, ne-au umplut de borduri, au imprejmuit copacii, apoi l-au dezprejmuit pe unul din ei si au turnat o gramada de pietre in viitoarea parcare. Imi pare rau ca n-am poze, e amuzant tare demersul. Poate maine.