Blog despre amor

Am fost azi la Dragostea dureaza 3 ani. E o piesa jucata minunat, de 5 actori ce par a se juca printre replici si care ne povesteste despre casnicie, infidelitate si despre cum, pana la urma, toti suntem oameni. 

Si cum stateam eu asa in frigul naibii pe Motoare, am inceput sa reflectez. Cum se face oare ca eu am mereu impresia ca relatiile altora sunt perfecte, numai ale mele fac bube? Cumva cred mereu asta si ma uimeste de fiecare data cand aud ca un cuplu vechi se cearta sau isi face obisnuitele reprosuri, pe care si mie imi vine uneori sa le fac. De bine de rau, se vede totusi treaba ca oamenii nu-si spala rufele in public si rar vezi un cuplu din asta grozav sa se ia la hartza in mijlocul multimii; de obicei, el cedeaza primul daca e ceva. Uneori vad si fete care plang pe strada dupa ce iubitul le-a spus vreo magarie (ne despartim gen, it's not you it's me, nu vreau sa te mai fac nefericita, we've all heard them all before) si ma intreb ce o fi de data asta, dar nu prea mult pentru ca nu-i cunosc si nu-i acelasi lucru. Apoi aud de cupluri de 7 ani care se gandesc s-o termine odata de treaba si sa-si vada de vietile lor si sunt surprinsa pentru ca eu cred despre fiece relatie ca va dura o eternitate. 

Unii zic ca dureaza un an, piesa zice trei. Nu stiu, relatiile mele nu dureaza atat, deci nu pot sa imi dau cu presupusul. Astept sa vad daca nu cumva, fix mie, o sa-mi pice marea dragoste eterna in brate intr-o zi cu soare si minima de 18 grade.

Blogu' unei povesti

Am scris o poveste intr-o noapte.

Era odata o fetita fricoasa. Nu fricoasa de tot, ci speriata de umbra ei. Avea o umbra lunga care o urmarea peste tot si oricat ar fi sarit intr-un picior, umbra nu fugea de langa ea. Auzise si ea povesti despre fetite pe care le-a mancat umbra si incepuse sa-i fie frica pentru ca avea aproape 9 ani si stia ca umbrele ataca inainte ca fetitele sa fie prea mari.
Asa ca intr-o zi, fetita a incercat sa pacaleasca umbra. S-a ascuns in camera ei si a tras jaluzelele, asa ca umbra a disparut in covor. "Acum o s-o fac sa nu mai fie!" si-a zis fetita. A luat o patura si a aruncat-o peste locul unde fusese umbra. Apoi a strans colturile paturii cu grija si a ingramadit-o sub pat. A lasat umbra sa se sufoce de singuratate.

Blogu' a doua cuvinte

Am invatat azi doua noi cuvinte.

DEZABUZÁT adj. v. blazat.

DEZAVUÁ, dezavuéz, vb. I. Tranz. (Livr.) A dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva. ** A refuza să recunoască ceva.

Who knew?

Blogu' din Kiseleff

Nu stiu de unde atata noroc pe mine, dar toate slujbele de pana acum au fost in zone minunate, din care nici nu prea imi vine sa ma intorc in Rahova mea. Dintre toate cartierele urate din Bucuresti, eu am lucrat numai in alea frumoase si vechi, in Cotroceni, la Unirea in zona veche si acum in Kiseleff, unde trebuie sa recunosc ca imi place in fiecare zi mai mult din punct de vedere arhitectural. Si de ce nu, ma simt bine sa ma plimb ca turistu', uitandu-ma la case in drum spre pseudo-jobul creativ. Care la randul lui, isi are locul intr-o casoaie de piatra cu gard in forma de creion, unde un caine trist latra toti muncitorii si unde se aduna frecvent numerosii copii ai agentiei, cu varste intre aproape 1 si 3 ani. Fete toate.

Ce am mai vazut pe acolo in astea 3 saptamani: copii pe care ii cheama David (intotdeauna un semn clar al bunastarii), o casa cu fatada plina de trandafiri, multe Mini Cooper, multi expati, multe babe in case vechi si cativa muncitori care striga dupa femei din varful stalpilor de rezistenta (pe care i-am gasit si in Spania, deci in Bucuresti n-ar trebui sa ma mai mire).

Si am aflat ca si in Kiseleff exista sobolani, dar daca ii prinzi vii, ai avantajul ca ii poti elibera in siguranta in parc. 1-0 pentru natura!

Blogu' cosului

Salut, cititori!

Am vrut initial sa scriu despre altceva azi (adica despre tabla lui Alex), dar pentru ca n-am inca poze, o lasam pe alta data. 

Am un cos. De hartii. Caaaam la un metru jumate de pat si in el arunc cu predilectie...hartii. Am multe hartii de aruncat, prietenii nu prea stiu, dar isi pot imagina de ce. Nimeresc cosul cam in una din 10 aruncari. Cum sa cresc raportul?

Nici cu cosul n-am poze.

Blogu' bucuriei

De cateva zile ma tot gandesc sa scriu undeva despre o bucurie a mea mica. Ma bucur ca acum si baietii au genti. Poseta mica de martzafoi se poate purta in mana sau pe brat (cum face orice pitipoanca) si se asorteaza de obicei cu pantaloni de trening stramti. 

E minunat, ma bucur nespus ca vad baieti cu posete in fiecare zi :)

Blogu' popularitatii

Ma gandesc sa-mi fac niste carti de vizita personale asa...sa trimit pe unde mai aplic la joburi si pe unde ma mai intreaba lumea cine sunt si ce fac. Imi pun si un titlu smecher sub nume. Imaginator junior sau ceva cam asa.

Dar unde le tiparesc?