Blogu' unei povesti

Am scris o poveste intr-o noapte.

Era odata o fetita fricoasa. Nu fricoasa de tot, ci speriata de umbra ei. Avea o umbra lunga care o urmarea peste tot si oricat ar fi sarit intr-un picior, umbra nu fugea de langa ea. Auzise si ea povesti despre fetite pe care le-a mancat umbra si incepuse sa-i fie frica pentru ca avea aproape 9 ani si stia ca umbrele ataca inainte ca fetitele sa fie prea mari.
Asa ca intr-o zi, fetita a incercat sa pacaleasca umbra. S-a ascuns in camera ei si a tras jaluzelele, asa ca umbra a disparut in covor. "Acum o s-o fac sa nu mai fie!" si-a zis fetita. A luat o patura si a aruncat-o peste locul unde fusese umbra. Apoi a strans colturile paturii cu grija si a ingramadit-o sub pat. A lasat umbra sa se sufoce de singuratate.

Blogu' a doua cuvinte

Am invatat azi doua noi cuvinte.

DEZABUZÁT adj. v. blazat.

DEZAVUÁ, dezavuéz, vb. I. Tranz. (Livr.) A dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva. ** A refuza să recunoască ceva.

Who knew?

Blogu' din Kiseleff

Nu stiu de unde atata noroc pe mine, dar toate slujbele de pana acum au fost in zone minunate, din care nici nu prea imi vine sa ma intorc in Rahova mea. Dintre toate cartierele urate din Bucuresti, eu am lucrat numai in alea frumoase si vechi, in Cotroceni, la Unirea in zona veche si acum in Kiseleff, unde trebuie sa recunosc ca imi place in fiecare zi mai mult din punct de vedere arhitectural. Si de ce nu, ma simt bine sa ma plimb ca turistu', uitandu-ma la case in drum spre pseudo-jobul creativ. Care la randul lui, isi are locul intr-o casoaie de piatra cu gard in forma de creion, unde un caine trist latra toti muncitorii si unde se aduna frecvent numerosii copii ai agentiei, cu varste intre aproape 1 si 3 ani. Fete toate.

Ce am mai vazut pe acolo in astea 3 saptamani: copii pe care ii cheama David (intotdeauna un semn clar al bunastarii), o casa cu fatada plina de trandafiri, multe Mini Cooper, multi expati, multe babe in case vechi si cativa muncitori care striga dupa femei din varful stalpilor de rezistenta (pe care i-am gasit si in Spania, deci in Bucuresti n-ar trebui sa ma mai mire).

Si am aflat ca si in Kiseleff exista sobolani, dar daca ii prinzi vii, ai avantajul ca ii poti elibera in siguranta in parc. 1-0 pentru natura!

Blogu' cosului

Salut, cititori!

Am vrut initial sa scriu despre altceva azi (adica despre tabla lui Alex), dar pentru ca n-am inca poze, o lasam pe alta data. 

Am un cos. De hartii. Caaaam la un metru jumate de pat si in el arunc cu predilectie...hartii. Am multe hartii de aruncat, prietenii nu prea stiu, dar isi pot imagina de ce. Nimeresc cosul cam in una din 10 aruncari. Cum sa cresc raportul?

Nici cu cosul n-am poze.

Blogu' bucuriei

De cateva zile ma tot gandesc sa scriu undeva despre o bucurie a mea mica. Ma bucur ca acum si baietii au genti. Poseta mica de martzafoi se poate purta in mana sau pe brat (cum face orice pitipoanca) si se asorteaza de obicei cu pantaloni de trening stramti. 

E minunat, ma bucur nespus ca vad baieti cu posete in fiecare zi :)

Blogu' popularitatii

Ma gandesc sa-mi fac niste carti de vizita personale asa...sa trimit pe unde mai aplic la joburi si pe unde ma mai intreaba lumea cine sunt si ce fac. Imi pun si un titlu smecher sub nume. Imaginator junior sau ceva cam asa.

Dar unde le tiparesc?

Blogu' oamenilor

"Nu poti cumva sa ajungi mai devreme? Eu sunt deja aici." "Nu, abia ma urc in metrou, scuze. Hai ca poate reusesc sa ajung mai devreme, bine?" "Bine hai, ne vedem la scari acolo. Pa" A trebuit sa astept vreo 15 minute din cauza ca am plecat prea devreme de la pseudo-job, asa ca m-am rezemat de un suport de flori din coltul Universitatii si da-i si stai. Ca de obicei, mi-au atras atentia oamenii care ieseau de la metrou. Am vazut fete cochete, un tip cu parul lung si cu pipa (am auzit ulterior ca nu era roman), o fata care avea blugii trasi complet peste pantofi, un aurolac care a cerut nonsalant o tigara tipei rezemata de suportul alaturat. Apoi o fata s-a impiedicat de capatul scarilor. La scurt timp, un cuplu pe care il stiu din scoala generala a coborat scarile spre statie; baiatul e mic si grasut, cu fata de ursulet, iar fata e blonda, cu ochi albastri si bondoaca. Ii stiu demult si ii vad des. Acum un an in autobuz se gandeau sa se mute impreuna.

Mi-ar placea sa ies cu cineva interesant in oras si sa ne uitam la oameni, pe undeva pe la Universitate sau la Romana. Ma vad pe scari cu un tip brunet, un amic bun, cu care sa stau la povesti despre ce vorbe s-ar potrivi fiecarui om care trece pe acolo. Daca fiecare ar avea un speech bubble deasupra capului, ce ar scrie in el?