Hello there, dream!

Eram pe la Sala Palatului si ma uitam ca de obicei in toate vitrinele si gangurile si imi venise ideea sa cumpar un poster pe care il stiu de ani buni si care acum poate fi al meu, doar al meu. Am trecut mai departe si am inceput sa ma uit si in frigidere dupa apa si dulciuri. Si m-am oprit in fata unui teanc de Bonibon, intrebandu-ma daca ar fi socialmente acceptabil sa mananc bobo pe Calea Victoriei, cand deodata! "Saru' mana" care imi zgaria urechile se potrivea cu silueta care aparuse langa mine, dar nu si cu starea de singuratate in care ma afundasem voit, cu Jamiroquai in urechi. Ma intorc. Un tip inalt, cu alura de strain, blond, cu parul lung dat pe spate, tinea ceva mare si rosu intr-o mana si ma privea surprins. Parea a fi un buchet de flori. "Fat Frumos, tu esti? Si doar replica asta o ai la tine?" Mnu, obiectul surprizei era de fapt un suport de acadele gol. Zice "Va pot ajuta cu ceva?" Imi vine sa zic "Da, ma gandeam sa-ti iau tot Bonibonul." dar ma abtin si raspund "Nu, va spun eu daca e ceva." Nu stiu sa reactionez in situatii comunicationale-limita, ce pot sa zic? Si oricum Fat Frumos a fost, este si va fi mereu brunet ;)